„Dorina Şişu nu zăboveşte asupra hăţişului de lucruri neştiute şi neînţelese, ca autoare, domnia sa se raportează la certitudine rezonabile. Autoarea pleacă de la premisa naturală a textului de proză, ca act de comunicare. Iar firul călăuzitor în labirintul narativ, este motivul călătoriei. Thalasocraţia elenă este germinatoarea genurilor şi speciilor literare care au intrat în trezoreria tradiţiei europene, iar autoarea atenţionează nuanţat asupra acestor coordonate. Argumentaţia din studiul întocmit de Dorina Şişu, se află sub tensiunea dualităţii: rigoare firească unui demers analitic livresc, dar şi graţia vaporoasă a fanteziei. Fiecare operă de care se ocupă are o poveste a sa şi povesteşte ceva ce ne poate fi accesibil şi chiar familiar” – Virginia Paraschiv

Scriitoarea Dorina Şişu ne provoacă să ieşim din banalitatea cotidiană, la o călătorie iniţiatică – gnoseologică în meandrele romanului elenistic şi latin, şi propune printr-un studiu livresc, ieşirea omului modern din timpul profan în cel sacru, raportându-l la cele mai vechi şi valoroase texte ale Antichităţii, (Epopeea lui Ghilgameş, Iliada, Odiseea, Satyricon-ul, Măgarul de aur „Metamorfoze”) în care aventura, iubirea şi călătoria reprezintă un mod de a fi, un mod de viaţă al unor personaje, precum Ulise, Lucius, etc., care rătăcesc, de multe ori fără voia lor, sub semnul unui destin inteligibil şi al voinţei zeilor, pe drumuri mai puţin umblate în căutarea unui vis, al unui ideal, a unei identităţi.

Călătoria fiind cea mai aventuroasă experienţă a fiinţei umane, singura modalitate de a veni în contact cu natura, cu miraculosul, cu necunoscutul, aşa cum ne dezvăluie autoarea în Cuvântul Înainte către cititor.

Incursiune în romanul grec-latin, autor Dorina Şişu, este un volum apărut la Editura Transilvania, 2010, sub egida Colecţiei Cititor de Proză – Republica Artelor (proiect cultural coordonat  de domnul Emanuel Pope), ne propune să pornim, alături de scriitoarea lucrării de faţă, de toţi eroii legendari şi zeităţi, într-un voiaj literar helenistic şi latin a secolelor II şi III, şi să redescoperim fascinaţia civilizaţiei greco-latine fără a uita şi de mediul cultural oriental-persan, iar singura cunoaştere a omului despre om în raport cu natura, cu universul, cu divinitatea, ramăne şi în zilele de azi, călătoria iniţiatică îm misterele lumii antice. Să vedem înăuntrul nostru şi să încercăm să redeschidem uşile care ne oferă accesul spre alte lumi din existenţa noastră.

Dorina Şişu, încearcă o „disecare” a condiţiei umane în căutarea adevărului despre om, şi arată în mod explicit că secolul al XVII este extensia romanului antic, în toate trăsăturile sale esenţiale, astfel „călătoria a putut servi şi demonstra apatenţa omului pentru fabulos, credinţa sa că nimic nu este imposibil. Imaginaţia şi acceptarea fabulosului ca verosmil aparţine nu numai personajelor, dar şi romancierilor care par să facă un pact al ficţiunii cu cititorul”.

Autor Maria Oprea

 


Comments

01/25/2012 08:55

THX for info

Reply
01/28/2012 05:36

THX for info

Reply
03/30/2012 15:33

Thank you for information

Reply



Leave a Reply



free counters
http://www.netvibes.com/cititor-de-proza http://cititordeproza.ning.com/  http://falezedepiatra.net/ http://colectiacititordeproza.weebly.com/index.html

 http://cititordeproza.wordpress.com/ http://cititordeprozagallery.weebly.com/ http://frecventacititordeproza.blogspot.com/ http://protectiaconsumatoruluideliteraturacontemporana.wordpress.com/

 http://cititordeprozalink.weebly.com/ http://cititordeproza.blogspot.com/ http://cititordeproza.toateblogurile.ro/ http://maiamartin.weebly.com/